Dacă numele de Portofino nu îţi este la fel de cunoscut precum Cinque Terre, care se află în apropiere, mă simt onorată să fiu ghidul tău virtual și să-ţi prezint acest loc fascinant.

Alături de Genova, Sanremo, Rappalo, faimoasele sate care formează Cinque Terre, Santa Margherita Ligure şi alte sate sau orăşele mai puţin cunoscute, Portofino aparţine Rivierei Italiene.

Aşa cum esenţele tari se păstrează în sticluţe mici, la fel ai putea spune şi despre Portofino. Un orăşel-port, cu o Piazzettă mică, dar cochetă, câteva hoteluri şi buticuri de lux, restaurante care te îmbie cu mirosul specific al bucătăriei italieneşti, de la pizza și paste de tot felul, până la delicioasele fructe de mare.

Casele aşezate în formă de semilună în jurul Piazzettei şi de-a lungul portului, îţi încântă privirea prin explozia de culori care contrastează armonios cu verdele copacilor ce se înalţă deasupra lor.

În 2013, Andrea Bocelli a înregistrat primul său film aici, în Piazzetta. Se numeşte Love in Portofino şi este un concert dedicat celor mai frumoase cântece de dragoste din toate timpurile: Love me tender, Besame mucho, La vie en rose, When I fall in love sau Senza fine.

Cântecul a fost interpretat pentru prima dată în vara anului 1959 de Fred Buscaglione şi a avut un adevărat succes.

Din port se vede Castello Brown, care veghează asupra lui încă din anul 1557, pe atunci folosit în scop militar. A cunoscut multe schimbări de-a lungul timpului, s-a aflat inclusiv sub dominaţie franceză atunci când Napoleon a cucerit Liguria. Ultimul său proprietar a fost englezul John Baber, iar din 1961 se află în proprietatea comunei Portofino. Grădina castelului Brown este maestră în a-şi încânta vizitatorii.

De-a lungul secolelor, micul port a găzduit personalităţi din lumea politică, religioasă şi artistică, printre care Guy de Maupassant, despre care se spune că a fost primul VIP care a descoperit Portofino în 1889. După spusele sale, Maupassant nu a mai experimentat o senzaţie care să rivalizeze cu cea pe care a simţit-o atunci când a intrat în acel golfuleţ. Nu pot decât sa fiu de acord şi să confirm această trăire pentru că şi eu, la rândul meu, am simţit la fel, deşi văzusem multe oraşe minunate înainte de a ajunge aici. Simţi că te copleşeşte faptul că marile frumuseţi ale naturii şi-au dat întâlnire într-un loc atât de mic.

În drumul spre Castello Brown, fac o oprire pentru a mă bucura de frumuseţea care mi se aşterne în faţa ochilor. În stânga, bărcile şi vapoarele care aduc vizitatori la Portofino,

 iar în dreapta, sus, castelul.

Deja începeam să mă îndrăgostesc de Portofino. 

Se spune despre el că este locul celor bogaţi şi faimoşi.

În anii de aur ’50-’60, perioada „La Dolce Vita”, celebrităţi precum Frank Sinatra, Ernest Hemingway, Brigitte Bardot, Ingrid Bergman, Humphrey Bogart, Maria Callas, au adus micul port in lumina reflectoarelor. Şi pe bună dreptate.

Clark Gable surprins în Portofino

Elizabeth Taylor

Maria Callas

Astăzi, Portofino este la fel de apreciat şi căutat de celebrităţi. Madonna, Beyonce, Rihanna, Lana del Rey, Denzel Washington, Eva Longoria, Leonardo di Caprio, Xabi Alonso, Roman Abramovich, Prinţesa Charlene de Monaco sunt doar câteva dintre persoanele cunoscute de întrega lume care vin sau revin în micul port din Golful Tigullian, aşa că sunt şanse mari să dai nas în nas cu o vedetă în Piazzetta sau pe alte străduţe din Portofino.

Ceasul elveţian şi Portofino

Producătorul elveţian IWC SCHAFFHAUSEN a  creat în anii ’70 o colecţie de ceasuri căreia i-a dat numele de PORTOFINO. Modelul clasic a fost echipat cu un display în formă de semilună, forma pe care o au casele ce înconjoară portul.

În 2014, campania publicitară pentru aceeaşi colecţie, ale cărei modele strălucesc acum datorită combinaţiei dintre diamante, stele si lună, este filmată aici, într-un cadru cât se poate de clasic şi rafinat. Videoclipul de prezentare pune Portofino în cea mai frumoasă lumină, în ciuda faptului că nu este filmat color.

Gradina castelului este locul unde trebuie să mergi pentru a vedea cum arată Portofino

Cum ajungi aici

Nu trebuie să fii bogat şi celebru ca să vizitezi Portofino şi să te bucuri de frumuseţea pe care o pune la dispoziţie celor care sunt curioşi să îl descopere.

Dacă nu mergi cu maşina, în Portofino ajungi cel mai usor din Genoa, cel mai apropiat aeroport. De aici sunt 45 de km până în Portofino şi poti să mergi cu trenul.

Dacă eşti în vacanţă la Roma şi vrei să ajungi în Portofino, de la Roma Termini poţi să iei trenul înspre Rappalo şi aici schimbi trenul cu altul care merge la Santa Margherita Ligure. Din Santa Margherita ai trei posibilităţi, fie mergi mai departe cu trenul, fie cu vaporul sau barca dacă vrei să vezi frumuseţea portului şi din depărtare, sau cu autobuzul.

Drumul de la Roma la Portofino durează aproximativ 5 ore, dar merită cu desăvârşire.

Cazarea în Portofino este destul de scumpă şi sunt doar cinci hoteluri, aşa că, în plin sezon, sunt puţine şanse să găseşti un loc dacă nu ai rezervare facută din timp.

Dacă vrei să stai in apropiere, Santa Margherita Ligure este cea mai bună opţiune. La fel am facut şi noi. Eu şi mama mea. Am ajuns seara, după ce am închiriat o maşină din Milano Aeroport şi am căutat cazare pentru că iniţial aveam în plan să mergem în altă parte, dar ne-am răzgândit pe drum şi am oprit aici.

Dintr-o fericită întâmplare am mai găsit o cameră la Hotelul Best Western Regina Elena care s-a dovedit a fi alegerea excelentă pentru o noapte petrecută în Santa Margherita, care se află la 6 km de Portofino.

După ce ne-am cazat am iesit să vedem orasul. Minunat. Era liniste, vremea plăcută de sfârşit de septembrie, iar noi eram încântate de ce am descoperit. Uneori, ajungi în locuri neaşteptat de frumoase fără să îţi faci planuri şi asta îți dă sentimentul că Universul lucrează în favoarea ta.

Dimineaţa, înainte să coborâm la micul dejun, de la ferestra holului descoperim Santa Margherita în lumina zilei.

Din sala în care se serveşte micul dejun poţi admira coasta care se întinde de-a lungul Mării Mediterane.

Am părăsit Santa Margherita şi ne-am lăsat seduse de farmecul micului port cu piazzetta în care mi-aş fi dorit să mă aflu atunci când Andrea Bocelli a interpretat melodia mea de suflet, La vie en rose. M-aş întoarce în Portofino ori de câte ori aş avea ocazia pentru că e locul cel mai mic, dar care ocupă cea mai mare parte din bucăţica de suflet destinată călătoriilor.